Sechelele articulare post-traumatice
Sechelele articulare post-traumatice – există 2 categorii:
- Sechelele unui traumatism care a interesat direct structurile articulare
- Sechelele articulare consecutive imobilizării segmentelor lezate la distanță de articulație sau determinate de tulb circulatorii produse de traumatism.
Sechelele articulare post-traumatice – există 3 factori care determină stabilitate cât și gradul de amplitudine a mișcării a unei articulații
- Contururile suprafețelor articulare
- Integritatea capsulei fibroase și a ligamentelor
- Forța protectoare a musculaturii care mobilizează segmentele articulației respective
Sechelele articulare post-traumatice – caracteristici:
-
Durerea articulară in Sechelele articulare post-traumatice
- Origine – os, periost, sinovială, capsulă, ligamente, tendon, burse, mm, tend, nv, țes subcutan, piele
- Mec durerii – presiunea tisulară crescută dat edemului, stazei venoase, hidartrozei, modigicări biochimice tisulare locale ale proc inflamator.
- Caracater inflamator (apare și în repaus, se exacerbează uneori nocturn, ameliorat la crioterapie, al mobilizările ușoare și AINS)
- Caracter mecanic – apare la mobilizare și în unele poziții, ameliorată de repaus și AINS
-
Tumefacția articulară in Sechelele articulare post-traumatice– rep expresia proc inflamator local al artriei posttraumatice
- Artic – caldă, mărită de volum, cu modif de culoare tegumentară
- Infecția accentuează aceste semne locale
- Vindecarea proc inflamator a – artritei subacute / cronice posttraumatice – necesită repaus( care va accentua redoarea prin organizarea colagenului) și AINS.
-
Redoarea articulară in Sechelele articulare post-traumatice
- Determinată de organizarea fibroasă a colagenului, proc care va fixa planurile de alunecare articulae și periarticulare (caps-lig, lig-septuri musculare sau perios, tendon-os, intermuscular)
- Datorată – retracturilor musculare / cicatricile vicioase ale teg periarticulare. Redorile artic prin afect părților moi sunt apanajul recuperării.
- Redorile de cauză intraarticulară – calus vicios, fragment osos, metaplazierea fibroasă cartilaginoasă, panusul sinovial invadant, aderenâța sinovialei la cartilaj, pensare sp articular, necroza epifizară – se trateaza intervențional, greu de recuperat .
- Anchiloza articulară – forma severă a redorii.
-
Laxitatea articulară in Sechelele articulare post-traumatice
- Subluxațiile, luxațiile, entorsele – det elongări/ rupturi ale capsulei și/sau ligamentelor articulare – det laxitatea articulară
- Rupturile lig se vindecă cu o cicatrice fibroasă, care nu oferă soliditatea inițială ligamentară – cu o scădere a stabilității articulare de dif grade
- Durata de vindecare ligamentară depinde de mărimea lig și de forțele la care este supus
- Lig degetelor – 3 săptămâni
- Lig genunchiului peste 3 luni
- Semnele clinice
- Creșterea mobilității articulare într-un anumit plan peste pragul fiziologic.
- Predispune la noi dislocări, la uzura cartilajului articular, la AND.
-
Artroza
-mai ales în artic portante, dat incongruneței articulare posttraumatice
- Sechelele unui traumatism care a interesat direct structurile articulare
Din acestea fac parte plăgile articulare și traumatismele articulare închise .
- Plăgile articulare
- Afectează seroasa (sinoviala) – puțin sensibilă la necroză și devitalizare, reacționează violent la infecție determinând prolif țes fibroconjunctiv intraarticular cu apariția anchilozei
- Este interesată o cavitate închisă – ce intreține infecția și face dificilă trat ei
- Sunt afectate țesuturile dure
-
Osul– are urm complicații
- Necroza ischemică – compromite cartilajul cu apariția proc artrozic și tulb de statică
- Infecția – asociată necrozei – duce la osificări cu limitare mobil articulare
- Cartilajul– slab vascularizat , depinzând de lichidul sinovial și de osul subcondral. Se repară defectuos – cicatrice fibroasă – care det ncongruența articulară, urmată de degenerarea articulară de tip traumatic.
- Elementele capsuloligamentare– cicatrizare imperfectă det retracții cu redori articulare / laxitate cu instabilitate articulară
-
Osul– are urm complicații
- Durerea, tumefacție și redoarea articulară sunt semne comune ale artritei sechelare. Pericolul traumt artic este infecția. KT se incepe în absența semnelor inflamatorii articulare.
- Traumatismele articulare închise
Sunt de 3 tipuri
- Fracturile articulare închise– afectează /nu suprafețe articulare, întotdeauna afect lez intrarticulare
- Pt artic portante – pun prob de recuperare
- Fracturile intraarticulare se consolidează mai greu decât cele extraarticulare. Lichidul sinovial (pH acid, prop osteolitice) , ar avea o acțiune inhibiorie asupra formării calusului.
- Traumatismele capsuloligamentare închise
-
Entorse
- entorsele repreinta un traumatism fără deplasarea capetelor articulare, caract prin
-
Leziunea ligamentară(elongația – det distensie , ruptura parțială/totală, desinserție acesteia), asociată cu:
- leziuni osoase (fract parcelare prin smulgeri), capsulare, sinoviale (det hemartroze), periarticulare ( rupt vasculare – echimoze, edem periarticular, musculotendioase (elongații/rupturi)
- Tulb vasomotorii– care det: durere, hiperemie locală, contractura, apoi hipotrofia-atrofia musculară, osteoporoza algică
- Sechelele entorsei:
- Laxitatea articulară – det instabilitatea articulară
- Atrofia musculară – det instabilitate articulară,
- Hidartroza – dat sinovitei viloase
- algoneurodistrofia
-
Luxații
- Laxatiile reprezinta un traumastim cu deplasarea raporturilor capetelor artic, caract prin
- Rupturi ligamentare și capsulare – cu limitarea amplit de mișcare, afectarea musc, tendinoasă (smulgere), cartilaginoasă și osoasă (fract parcelare), determinând:
- Hematoame periarticulare – calficica
- Hemartroze + cicatricea fibroasă caps + retract ligamentară – limitare amplit de mișcare
- Atrofii musc
- Elongații nervoase
- Rupturi ligamentare și capsulare – cu limitarea amplit de mișcare, afectarea musc, tendinoasă (smulgere), cartilaginoasă și osoasă (fract parcelare), determinând:
-
Leziunea ligamentară(elongația – det distensie , ruptura parțială/totală, desinserție acesteia), asociată cu:
- Traumatismele fibrocartilajelor articulare– leziunile meniscale
- Blocaj intermitent în flexie a genunchiului,
- Hidartroză repetată
- Dureri spontane / provocate prin manevre (McMurray, Appley)
- Sechele articulare după traumatisme la distanță de articulații
-
Imobilizarea prelungită duce la:
- Sechele articulare – Redoarea articulațiilor imobilizate
- Sechele musculare – Hipotrofii, atrofii / retracturi
- Sechele osoase- Osteoporoză de imobilizare
- Sechele generale – Scăderea capacității cardiopulmonare
- Imobilizarea articulară determină proces inflamator sinovial – hipertrofia sinovialei și aderența sinovialei la cartilaj cu apariția redorii articulare
- Imobilizarea articulară – afectează cartilajul.
- Organizarea țes fibros va det anchiloza – tracțiuni aspra acestui țes pot det smulgeri de fragmente cartilaginoase.
- Aderențele capsuloligamentare, musculomusculare / musc-osoase – sunt urmările imobilizării – contribuind la redoarea articulară
- Condiții de instalare a redorii de imobilizare
- Vârsta – la copii redorile sunt rare
- Leziune degenerativă preexistentă – det o redoare greu reductibilă
- Durata imobilizării
- Lipsa contracțiilor musculare sub gips – agravează redoarea
Principiile și obiectivele recuperării sechelelor articulare posttraumatice
- Obiectivele recuperării
- Ameliorarea durerii
- Ameliorarea inflamației
- Creșterea mobilității și stabilității articulare
- Îmbunătățirea abilității
Durerea articulară
- Medicamentos
- AINS, antilagic
- CJV
- CDD – aplicație transversală –
- DF 2 min, PS 1 min, PL 2 min – apoi inversarea polilor cu repetarea formulei
- Dacă durerea este strict localizată – aplicăm polul negativ
- Trabert – curenți cu impulsuri ( 140 Hz, impuls 2 ms, pauză 5ms
- Catodul – electrod activ antalgic, cu efect de poartă
- CG/ionogalvanizarea cu novocaincă – ef antalgic dar scăderii excitabilităâii sub polul pozitiv, asociat cu ef novocainei
- CDD – aplicație transversală –
- CIF – formulă antalgică
- M 100 Hz 5 min
- S 0 – 100 Hz – 10 min
- M 100 Hz 5 min
- Termoterapie locală
- Compresia caldă, cataplasmele, parafina – 20 – 30 min (superficial)
- IF
- Unde scurte
- UUS 0,4 -0,8 W/cm2 /ultrasonoforeză cu AINS/CS
- Masajul – netezire – antilagic
Inflamația articulară și/periarticulară
- Repaus și postura articulară relaxantă
- La pat pt MI – într-o ușoară flexie a articulației. Postura relaxantă trebuie să amelioreze durerea fiind poziția ce înregistrează cele mai mici presiunii articulare
- Pt proc inflamatorii ușoare – repaus parțial, fără încărcare completă a artic – mers cu baston. O remobilizare precoce poate prod hidartroză
- Crioterapia
- Compresa cu apă rece 30 sec, repetată de 3 – 5 ori/zi
- Compresa cu gheață, 10 – 15 sec, repetată de 3 – 5 ori/zi
- Imersia în apă rece
- Masajul cu gheață pînă apare anestezia 5 – 7 minute
- CG / ionogalvnizare
- AINS , inhibitori COX 2
- Diclofenac, Ibuprofen,
- Celecoxib, Etoricoxib
- Infiltrația intraarticulară – hidrocortizon și xilină, precedată/nu de evacuare parțială a lichidului articular.
Mobilitatea articulară
- Mobilizările pasive
- Se începe printr-o imobilizare a segmentului într-o postură corectoare.
- Mobilizarea precoce evită – redoarea articulară dar poate avea urm riscuri – dureri, hemoragii cu hematoame, desfacere suturilor, deplasare fragmentelor de fractură
- Modalități de efectuare a mob pasive
- Tracțiuni discontinue
- Mobilizarea pasivă asistată în relaxare totală / parțială, în toate sensuri, cu mișcări ample articulare. Ex pasiv asistat poate fi efectuat și de aparate mecanice.
- Mobilizarea autopasivă – modalități
- Tracțiuni cu un membreu sănătos, prin intermediul scripeților
- Utilizând presiunea corpului sau a unei părți din corp asupra articulației care trebuie corectată
- Utilizând posturi cu încărcări progresive pe segmentul mobilizat.
- Reguli generale de efectuare a mob pasive
- Starea structurilor care vor fi supuse manipulării
- Cunoaștere mecanicii articulare – pt a executa corec amplit și direcția de mișcare și utilizare de mișcări asociate de facilitare
- Asig unei poziții corecte a corpului
- Mișcarea să fie analitică, artic după artic
- Mobilizarea să nu provoace durere. Să fie pregătite țesuturile prin căldură și masaj.
- Mobilizarea să fie adaptată scopului:
- Evitarea anchilozei articulare
- Creșterea amplit de mișcare
- Alungirea mm / tend
- Asuplizarea țes cutanat și subcutan cu cicatrice retractibilă
- Creșterea excitabilității mm
- Scăderea contracturii mm
- Recaparea imaginii motorii pierdute
- Evitarea alterării reprezentării mentale a schemei corporale și spațiale ale segmentelor
- Ameliorarea circulației în membru imobilizat
- Mobilizările pasiv-activesunt indicate când pacientul are FM > 3
- Există riscul ca fragmente de fractură neconsolidate să se deplasaze.
- Mișcare activă liberă se face pe direcții deviate, datorită rotațiilor capetelor artic
- Pac se teme de a mobiliza singur segmentul
- Mobilizarea activă – făcută de pacient
- Are rolul de a crește treptat amplit de mișcare în toate planurile articulare
- În cadrul metodologiei de aplicare a ex de mobilizare activă, intră:
- HKT –
- T 33 – 36 grade C, 10 – 60 min
- CI – BCV, dermatoza, status epileptic, febră, hTA, leziune tegumentare, pac cu demență
- Avantajele HKT –
- Căldura ameliorează durerea, relaxează musc, crește complianța țes moi – ef crescut asupra mobilității articulare
- Descărcarea de greutate a corpului – utilizarea de FM reduse pt mobilizările articulare, creșterea capacității de relaxare, creșterea capacității de a sta în OS și a merge, scăderea durerii articulare (scade presiunea intrarticulară)
- Mișcările treb efectuate de jos în sus
- Ex de gimnastică de asuplizare, corectare și relaxare
- Scripetoterapia cu variantele ei (suspendare-mișcare, resort-mișcare, contragreutate-mișcare)
- Mecanoterapia
- Terapia ocupațională și ergoterapia – dezolvă abilitatea și coordonarea mișcărilor
Abilitatea mișcărilor
Este împărțită în 3
- R1 = recuperarea amplitudinii articulare și FM ca elemente primare ale mișcării analitice
- R2 = readaptarea la gestica uzuală
- R3 = reantrenarea la efort, obținerea capacității maxime pt segmentul interesal
Tehnica prin care se câștigă abilitățile pierdute prin traumatism / imobilizare prelungită este TO și ergoterapia
Stabilitatea articulară
A asigura stabilitatea unei articulații înseamnă
- Artic indoloră
- Artic fixată de o musculatură puternică
- Artic protejată de mobilități anormale prin capsulă și ligamente integre
Procedurile fizicale conservatoare nu au eficienta decat in faza acuta a proceselor de elongatie, ruptura partiala sau dezinsertie capsulo-ligamentata.
Sechelele leziunilor capsuloligamentare cu ruptura totala, elongatie importanta cu flacciditate ligamentara sau dezinsertie ð dau instabilitate mare ð tratament chirurgical sau ortezare cu orteze statice , atunci cand interventia chirurgicala nu poate avea loc.
BY: viorelb
Kinetoterapie
COMMENTS: Niciun comentariu