
Reabilitarea pacientului cu infarct miocardic
Reabilitarea pacientului cu infarct miocardic – la baza aparitiei si dezvoltarii conceptului de recuperate cardiaca sau cardiovasculara stau programele de recuperare dupa infarctul de miocard acut (IMA).
Aceste programe urmaresc, pentru bolnavii care au avut un accident coronarian acut, refacerea unei capacitati de efort maximale in raport cu rezerva functionala redusa determinata de boala coronariana.
Motivatie pentru reabilitarea cardiaca dupa infarct miocardic acut:
- Evitarea efortului fizic chiar de mica intensitate combinata cu repausul total la pat in faza acuta a infarctului induce in timp la handicap
- Bolnavi cu suferinta coronariana si care au viata fizica activa au un prag semnificativ mai crescut al ischemiei coronariene care este comparabila cu pacientii supusi unui regim restrictiv in ceea ce priveste efortul fizic.
- Inactivitatea fizica induce scaderea nivelului de fitness general si cardiovascular
- Efectul benefic pe termen mediu si lung asupra reinfarctizarii, factorilor de risc aterogen, riscului de moarte subita etc.
Participarea la antrenament si rezultatele sunt influentate si conditionate de consecintele fiziopatologice ale IMA, de perforrnanta cardiaca anterioara IMA si de factori iatrogeni.
Consecintele fiziopatologice ale IMA:
– scaderea functiei ventricului stdng,
– ischemia miocardica restanta,
– aritmiile secundare.
Marimea infarctului si localizarea sa influenteaza direct aceste consecinte:
– ischemia restanta limiteaza capacitatea de efort prin durerea anginoasa sau prin disfunctia de pompa a ventriculului stang. Daca nu exista ischernie restanta. pacientul poate reveni la capacitatea de efort anterioara evenimentului coronarian.
– performarua ventricular, inclusiv a ventriculului drept. Disfunctia ventriculara poate fi latenta, subclinica. Identificare se poate face: clinic, prin teste de efort si paraclinic. Prezenta ei nu contraindica tratamentul, dar modifica metodologia programului de recuperare (tip de exercitiu, durata, ritmicitatea sedintelor etc).
– aritmiile limiteaza antrenamentul fizic prin simptomatologie si prin pericolul vital pe care il reprezinta. Diagnosticarea se face prin teste de efort si prin monitorizare Holter-EKG. Majoritatea arirmiilor permit antrenamentul cu supraveghere stricta si cu metodologie modificata.
– factori iatrogeni: repausul prelungit la pat si rnedicatia, betablocantele pot sa scada debitul cardiac si pot induce deficit cronotropic. Blocantele de canale de calciu cresc frecventa cardiaca de repaus.
Reeducarea este necesara in cazul pacientilor cu IMA sau chirurgie cardiaca.
Reeducarea se realizeaza in 3 etape : precoce (faza I), reantrenare (faza II) si intretinere (faza III)
Etapa precoce
-in IMA efortul fizic este interzis – se respecta perioada de cicatrizare (3—6 saptamani)
-in chirurgia coronariana / vasculara, scopul este de a preveni complicatiile decubitului si imobilizarii prelungite :
- vasculare—vasoplegie, hTA ortostatica, tahicardie
- musculare—amiotrofie
- osteoarticulare : dureri, sindrom umar – mana, demineralizare.
Etapa de antrenament la efort
- rolul recuperarii este de a ameliora toleranta la efort.
- Scade frecventa cardiaca si rezistenta vasculara periferica in timpul activitatii fizice
- Scade indicele de travaliu cardica in timpul activitatii fizice (indicele de travaliu cardiac este = frecventa cardiaca xTA)
- Reeducarea precoce
Scopul este atns cand pacientul poate urca un etaj
1.In IMA necomplicat
- Transfer pat – fotoliu ziua a II-a
- Verticalizare si mers prin camera
- Cresterea treptata a perimetrului de mers
- ¼ etaj pana la ½ etaj
- 1 etaj din ziua VIII
2. In IMA complicat (tulburari de ritm, angor, Insuficienta Cardiaca)
- Prevenirea complicatiilor imobilizarii prelungite : ventilatia bazelor prin respiratie abdominala diafragmatica
- Prevenirea stazei venoase prin mobilizare pasiva ; tripla flaxie-extensie, contractie izometrica m cvadriceps, mobilizari umeri, coloana cervicala.
- Mers ziua 5—10
- Scari ziua 12—15
3. In chirurgia cardiaca
- Kinetoterapie respiratorie pentru prevenirea stazei bronsice, mobilizare diafragmica si costala
- In functie de stadializarea hemodinamica
- Transfer pat—fotoliu, ziua 2—3
- Verticalizare si mers prin camera ziua 3—4
- Scari ziua 8
Inaintea conceperii unui plan de recuperare cardica este necesar realizarea unui bilant cardio-vascular, un test de efort, bilant respirator, bilant osteo-muscular
- Reantrenarea (Readaptarea) la efort
- Cuprinde un antrenament aerob si exercitii complementare
- Antrenamentula aerob cuprinde : ergociclu, covor rulant, plan de mers, scari, gimnastica pentru tonifierea centurilor etc.
- Durata unei sedinte este de la 45 min pana la 2 ore, in functie de fiecare pacient
Timpii reantrenarii :
- se determina procentajul activitatii fizice vizat
- se determina frecventa cardica de antrenament – in general aceasta este stabilita ca frecventa la care apare respiratia suflanta.
- se determina durata exercitiilor (aproximativ 15 min pentru o grupa musculara). Se lucraza progresiv.
- supraveghere : semne vitale : frecventa cardica, TA, EKG in caz de suspiciune de ischemie, aparitia unor semne ca paloare, angor, etc.
In cazul readaptarii cardiace, numarul sedintelor nu trebuie sa depaseasca 2—3/saptamana.
Atentie la reactile depresive, care nu sunt rare nici dupa IMA, nici dupa chirurgia cardiaca.
In cardiopatiile congenitale kineziterapia este deosebit de importanta
Indicatiile readaptarii cardiace – Reabilitarea pacientului cu infarct miocardic
- IMA
- Chirurgie cardiace : vasculara, coronariana
- Cardiopatie congenitala – kineto reapirator
- Insuficienta cardiaca cronica (exercitii usoare)
- Prechirurgie cardiaca (kineto respirator 15 sedinte)
- Implantare de Pace-maker
Contraindicatiile readaptarii la efort – Reabilitarea pacientului cu infarct miocardic
- Angor instabil
- Tulburari de ritm
- Insuficienta cardiaca rezistenta la tratament
- Tromb in Ventricolul Stang
- Insuficienta aortica severa sau anevrism de aorta
Reabilitarea pacientului cu IMA este un proces complex ce cuprinde :
- Tratament medicamentos, hipotensoare, hipolipemiante, etc
- Tratament igieno-dietetic : combaterea fumatului, scaderea consumului de alcool, dieta cu echilibrarea glicemiei prin dieta, medicatie hipoglicemianta
- Tratament fizical –kinetic – Kinetoterapia este cea mai importanta
- Tratament balnear.
Fazele in reabilitarea pacientului cu infarct miocardic
Faza I in Reabilitarea pacientului cu infarct miocardic
Obiective : prevenirea complicatiilor de decubit ;
pregatirea functionala a ap CV
Se desfasoara in spital, consum energetic de 2—4 MET.
- Este diferit in functie de tipul de IMA :
-
IMA complicat:
- Soc cardiogen
- Insuficienta cardiaca congestiva
- Angina restanta
- Extrasistole ventriculare
- hipotensiune arteriala
- nu se mobilizeaza in ortostatism daca TA < 90 mmHg si AV> 90 b/min
- se desfasoara in 7 trepte, fiecare avand 2-3 zile
- Treapta I
- Sta la pat 4—5zile
- Alimentatie la pat
- Pozitie sezanda la marginea patului cu picioarele atarnate (AV de efort sa nu depaseasca cu 10 batai/min fata de AV de repaus) 10 minute de 3 ori/zi
- Mobilizari pasive si active la extremitatii
- Treapta II
- toaleta partiala la pat
- fotoliu 15 nin de 3 ori/zi
- ortostatism (AV sa nu depaseasca 20 b/min fata de AV de repaus)
- Treapta III
- stretching
- se poate deplasa cu scaunul rulant
- 20 – 30 metri de mers
- Treapta IV
- toaleta partiala la baie
- 60metri de mers
- Treapta V
- dus
- 200—250metri de mers
- Treapta VI
- 300—400 metri de mers
- Coboara un etaj
7. Treapta VII.
- 500 metri x 2 /zi
- Coboara/ urca 1—2 etaje.
- La sfarsitul primei faze de test la efort este echivalent cu 5 EM
IMA complicat
Soc cardiogen EPA à se contraindica mobilizarea
- La pacientii cu tulburari de ritm care nu pun in pericol viata : treapta I si II fiecare la 21 zile
- La pacientii peste 65 ani treapta I la 21 zile
-
La domiciliuse continua exercitiile din spital 15—20 minute de 2—3 ori/zi
- Somn 8 ore (odihna la pat 10 ore)
- Se ridica greutatii de 1—2 Kg cu AV sa nu depaseasca 20b/min fata de repaus
- Plimbari afara 30—45 minute de 2—3 ori/zi. Cu evitarea temperaturilor extreme
Faza a II-a in Reabilitarea pacientului cu infarct miocardic
- Incepe de la 1—2 saptamani dupa IMA, dureaza 6—12 saptamani
- Este obligatoriu precedata de un test de efort maximal.
- Se realizeaza cu un cost energetic de 5—7 EM, la 70% din AV max calculata.
-
Obiective :
- Scaderea travaliului cardiac
- Cresterea capacitatii de efort
- Ameliorarea functionalitatii cordului si a circulatieicolaterale coronariene.
-
Criterii :
- Intensitatea se calculeaza prin : AV= AVrepaus+ 70% (AV efort maxim – AV repaus)
- Durata se incepe cu 5 – 10 min, si se ajunge la 35—40min
- Frecventa de 3—5 ori /sapt.
- Modalitatii :
- Antrenament continuu : 5 minute incalzirea, 30 minute antrenament, 5 minute racire
- Incalzirea
- Execitii izotone
- Mobilizari active diastal (pe toata amplitudinea, din sezand, decubit, ortostatism),
- Exercitii de respiratii abdominale.
- Incalzirea
-
Antrenamentul discontinuu :
- 5 reprize a 4 minute fiecare, intrerupte de 1—2 minute de odihna, cu avantajul cas cade oboseala musculara si creste complianta pacientului
Tipuri : cicloergometru – frecventa 60 de turatii pe minut
- Covor rulant
- Scarita inaltime 30—40 cm se fac 10à30 urcari/ minut in ritm de metronom.
Tip de efort : intens / moderat.
La sfarsitul fazei II se repeta testul de efort maximal.
Faza III in Reabilitarea pacientului cu infarct miocardic
Obiective :
- Mentinerea/ ameliorarea conditiei fizice si a parametriilor functionali cardiaci
- Consum energetic 7 EM.
- Faza de incalzire este echivalentul noului mod de viatal pacientului cu IMA in antecedente
- Incalzirea de 5 min, repaus 5—10 min, sport recreativ 35—40min.
- Acasa : continua exercitile, mers pe jos/ ciclism 5—6 Km zilnic. Sport.
- Sporturile se clasifica in :
- Sporturi indicate : mers, ciclism, golf,
- Sporturi indiferente : tenis de masa, volei,
- Sporturi contraindicate : atletism, forbal, basket, pescuit sportiv.
BY: viorelb
Kinetoterapie
COMMENTS: Niciun comentariu